Un drum spre conştienţã!!!

Eu nu am o baghetã magicã cu care mã ating când nervii mei ĩncep sã coopereze ĩmpotriva mea. Ĩmi ies şi eu din rãbdare foarte repede şi fac multe lucruri din nevoia de control şi putere. Când te gândeşti cã nişte boţuri de om declanşeazã-n tine astfel de stãri,pe care nu ştiai cã le ai ĩnainte,te apucã mai tare plânsul.
Vã spun cu toatã sinceritatea cã niciodatã nu mi-am pus copiii la ungher şi niciodatã nu le-am spus cã sunt rãi!!!
 Dar vã spun,cu toatã ruşinea, cã ţip la copii,uneori chiar urlu ca o lupoaicã flãmândã.
Ţip la copii mai mult 
decât mi- aş dori şi 
mai puţin ca ieri...
Ĩn ultimul timp aleg sã mã concentrez pe a doua variantã " mai puţin ca ieri". Simt cã aceastã alegere mã face mai conştientã de pe situaţie ce trece şi mã stimuleazã foarte tare. Se poate dom'le,se poate!!! Dacã azi am ţipat mai puţin ca ieri e deja un progres,iar pe zi ce trece o sã ţip tot mai puţin. Mã-ncred ĩn faptul cã se poate,cã se vede,cã treptat hora nervilor mei se transformã-n blues😉. Mai e pânã acolo,dar calea e aceasta!!!
     "Mai mult decât mi-aş dori (ţip)" m-a cãlãuzit mult timp.
Aceastã alegere genereazã 
                          multã vinã...
Vina cã nu sunt o mamã bunã...
Aceastã vinã mã ţine ĩntr-o stare ĩncordatã,neliniştitã şi naşte multã furie,pe care continui s-o vãrs peste copiii mei.
Vina cã nu sunt demnã de iubirea lor...mã ucidea ĩncet,mã fãcea sã fiu rece cu ei şi mã retrageam din scenariu,lãsându-i mici şi ĩmpovãraţi deja cu zeci de reproşuri!!!
Pân' la urmã,totul este o alegere.
Mã doare enorm cã uneori ţip mai mult decât mi-aş dori,dar mã cicatrizez când ţip mai puţin ca ieri.
Chiar ţip mai puţin ca ieri.
Bagheta magicã existã,e ĩnsãşi conştienţa noastrã,care e ĩnãbuşitã de inconştienţa noastrã!!!

Sursa foto: pixabay/screaming