Empatia mea revelatoare!
Inainte nu śtiam cã i se spune "empatie",ii spuneam "dacã aś fi eu ìn locul ei/lui?". Imi adresam aceasta intrebare doar...uneori,eram prea muncitoare in constructia personalitãţii mele.
Anul trecut,am fost in vizita la o prietena. Mi-a pãrut un pic cumva tristã,deplasatã cu gândurile,privindu-si sulita din piept. Mi-a spus ca nu-l mai iubeśte si nici nu-si mai doreste sa stea impreuna cu el. Si i-a spus-o si lui,cu toata sinceritatea,cu toata caldura amintirilor frumoase,cu toata recunostinta,doar ca el nu-i accepta nici o scuza,o iubeste si ea nu-l poate parasi.
La un moment,eu "empatica",stiti ce i-am sugerat?
-da de ce nu aduci tu un bãrbat acasa,sa te vada concubinul pupandu-te?,spunand-o eu pe-un ton hotarator,de parca asta era cea mai geniala idee pe care-o puteam inventa.
Rãspunsul ei a fost uluitor pentru sentimentele goale din rezervorul meu empatic.
-nu,nici nu se pune problema,o sa-l doara,cum pot sa-i provoc asa suferinta? Cum pot sa-l tradez in asa hal?
De-atunci ma gandesc mereu la frumuseţea omului empatic,omului recunoscator,la puterea omului de a avea grija de sentimentele si emotiile celor din jurul sau.
Empatia e frumoasa,mareata,calda,vindecatoare,mirifica,plina de iubire. Empatia e in noi śi asteapta s-o gadilim.
Iti multumesc,draga prietena,ca mi-ai vorbit de ochii sufletului!
Anul trecut,am fost in vizita la o prietena. Mi-a pãrut un pic cumva tristã,deplasatã cu gândurile,privindu-si sulita din piept. Mi-a spus ca nu-l mai iubeśte si nici nu-si mai doreste sa stea impreuna cu el. Si i-a spus-o si lui,cu toata sinceritatea,cu toata caldura amintirilor frumoase,cu toata recunostinta,doar ca el nu-i accepta nici o scuza,o iubeste si ea nu-l poate parasi.
La un moment,eu "empatica",stiti ce i-am sugerat?
-da de ce nu aduci tu un bãrbat acasa,sa te vada concubinul pupandu-te?,spunand-o eu pe-un ton hotarator,de parca asta era cea mai geniala idee pe care-o puteam inventa.
Rãspunsul ei a fost uluitor pentru sentimentele goale din rezervorul meu empatic.
-nu,nici nu se pune problema,o sa-l doara,cum pot sa-i provoc asa suferinta? Cum pot sa-l tradez in asa hal?
De-atunci ma gandesc mereu la frumuseţea omului empatic,omului recunoscator,la puterea omului de a avea grija de sentimentele si emotiile celor din jurul sau.
Empatia e frumoasa,mareata,calda,vindecatoare,mirifica,plina de iubire. Empatia e in noi śi asteapta s-o gadilim.
Iti multumesc,draga prietena,ca mi-ai vorbit de ochii sufletului!
Comentarii
Trimiteți un comentariu